Autoritățile finlandeze care investighează un cablu electric subacvatic tăiat au declarat în weekend că au descoperit un semn de ancore de 60 de mile lungime pe fundul mării – despre care spun că este legat de o navă afiliată Rusiei.
Cablul de alimentare de la Marea Baltică care circulă între Finlanda și Estonia a fost avariat săptămâna trecută, împreună cu mai multe cabluri de date.
Autoritățile cred că nava, Eagle S, face parte din „flota din umbră” a Rusiei, o rețea de nave cu proprietate incertă, folosită pentru a sustrage sancțiunile petroliere occidentale impuse în urma războiului din Ucraina. Nava a fost confiscată de Finlanda în timp ce își continuă investigația.
Este cel mai recent dintr-un șir de incidente care au stârnit semnale de alarmă în toată Europa, pe fondul temerilor că Rusia va comite acte de sabotaj împotriva infrastructurii europene ca răspuns la sprijinul UE pentru Ucraina.
NATO, între timp, a promis mai multe întăriri militare în Marea Baltică.
Ambasada Rusiei la Washington, DC, nu a răspuns imediat solicitării de comentarii a NPR. Rusia a negat implicarea în incidente similare anterioare.
Iată ce știm despre cablul de alimentare întrerupt, investigația curentă și „flota din umbră” a Rusiei.
Cum s-a desfășurat ultimul incident
În ziua de Crăciun, un cablu de alimentare subacvatic care leagă Finlanda și Estonia, cunoscut sub numele de Estlink-2, a fost tăiat, tăiat într-o zonă în care fundul mării este greu accesibil în mod natural.
Autoritățile finlandeze au detectat pagubele în timpul monitorizării de rutină și au lansat rapid o anchetă.
Duminică seara, investigatorul șef al poliției finlandeze, Sami Paila, a declarat pentru postul național finlandez Yle că poliția a descoperit un traseu de ancorare extins pe „zeci de kilometri… dacă nu aproape 100 de kilometri (62 mile)”, sugerând acțiuni deliberate.
Această întrerupere, deși are un impact imediat redus asupra serviciilor, a subliniat vulnerabilitățile infrastructurii critice din Marea Baltică.
Incidentul a urmat, de asemenea, deteriorarea a două cabluri de date în noiembrie și bombardamentele gazoductelor Nord Stream în 2022. Anchetatorii acestor incidente au spus că cablurile și conductele au fost vizate în mod deliberat.
Nava reținută de Finlanda a trecut peste cabluri, spun anchetatorii
Anchetatorii finlandezi au reținut Eagle S, un petrolier de 70.000 de tone înregistrat în Insulele Cook.
Nava opera în apropierea cablurilor în momentul incidentului și plecase din Rusia cu o zi înainte. Autoritățile finlandeze au spus că au observat că Eagle S a încetinit când a trecut peste cabluri cam în același timp în care a avut loc incidentul.
Biroul Național de Investigații al Finlandei a anunțat sâmbătă că investighează nava sub acuzații penale, inclusiv răutate penală agravată și interferență agravată în comunicații. De asemenea, a spus că membrii echipajului navei au fost audiați.
Autoritățile au confiscat material de pe navă pentru analiză, proces despre care au spus că ar putea dura câteva luni.
Liderii europeni au condamnat incidentul, dar încă nu dau vina public pe Rusia
Liderii europeni au condamnat incidentul, subliniind urgența protejării infrastructurii critice.
„Cablurile și conductele submarine care leagă țările noastre peste Marea Baltică au fost acolo de ani de zile fără incidente sau daune majore”, a declarat Lauri Läänemets, ministrul de interne al Estoniei, pentru NPR, adăugând: „Este foarte puțin probabil, chiar naiv să credem că 3 astfel de persoane. incidentele din doar un an ar putea fi doar o coincidență.”
Läänemets a fost precaut în a da vina direct pe Rusia pentru acest ultim incident, în timp ce Finlanda își continuă investigația, dar a spus că Europa trebuie „să ia măsuri decisive pentru a sancționa flota umbră a Rusiei care operează pe Marea Baltică”.
Cablurile submarine furnizează o sursă mare de energie electrică Estoniei și altor state baltice. Fingrid, operatorul de transport de energie electrică din Finlanda, a declarat că reparația ar putea dura luni și a avertizat că întreruperea cablului riscă să facă „mai probabil ca situația energetică să devină strâmtă” pentru estonieni.
Finlanda și Estonia au cerut prompt NATO să-și consolideze prezența în Marea Baltică.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat planuri de îmbunătățire a operațiunilor militare din regiune, inclusiv a patrulelor navale.
Dar unii acuză UE că nu este suficient de rapidă.
„Am fost prea lenți în acțiunea noastră”, a declarat vineri pentru NPR Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului Eston, referindu-se la eșecul UE de a răspunde la incidente similare anterioare.
În noiembrie, două cabluri de fibră optică din Marea Baltică au fost întrerupte. Oficialii germani au numit-o sabotaj, iar marina daneză a oprit o navă de marfă chineză care a trecut peste ambele cabluri.
În octombrie 2023, o navă chineză și-a târât ancora sute de mile, distrugând cablurile submarine și o linie de gaz subacvatică care leagă Finlanda și Estonia. China a spus că nava sa este responsabilă, dar a spus că a fost un accident.
„Am spus după aderarea la NATO a Suediei și Finlandei, că Marea Baltică este ca un lac NATO. Nu-i așa? Ce putem face pentru a asigura infrastructura critică?” Mihkelson a spus, adăugând că „ar dori să vadă acțiuni mai puternice din partea NATO”.
Comisia Europeană a propus sancțiuni specifice împotriva flotei din umbră a Rusiei. Aceste măsuri urmăresc să descurajeze viitoarele sabotajuri și să reducă impactul flotei asupra securității globale și asupra mediului.
Ce să știți despre presupusa „flotă din umbră” a Rusiei
Flota umbră a Rusiei se referă la o rețea de nave mai vechi folosite pentru a sustrage sancțiunile occidentale și, se presupune, pentru a conduce operațiuni ascunse. Navele iau măsuri pentru a vinde petrolul rusesc în timp ce ascund originea acestuia.
Aceste tancuri operează adesea fără asigurări reglementate de Occident și folosesc tactici precum bruiajul semnalelor pentru a-și ascunde mișcările. Mulți sunt înregistrați sub steaguri străine pentru a le ascunde originile.
Ca urmare a plafonului de preț al petrolului rusesc impus de Uniunea Europeană, aproape 70% din exporturile de petrol ale Rusiei sunt acum transportate de aceste flote, potrivit unui briefing al Parlamentului European.
Analiştii cred că Kremlinul a investit miliarde pentru a extinde această reţea, presupusele operaţiuni ascunse fiind folosite pentru a crea instabilitate în toată Europa.
„Rusia și-a intensificat dramatic jocul în operațiunile sale împotriva țărilor democratice europene”, a declarat pentru NPR Janne Riihelainen, cronicar pentru securitate națională pentru mai multe posturi de știri finlandeze.
El a adăugat: „Rusia intensifică presiunea împotriva Occidentului pe fondul sprijinului său continuu pentru Ucraina, încercând să perturbe viețile oamenilor obișnuiți”.
