Primul ministru israelian Benjamin Netanyahu a susținut de zeci de ani că Iranul a fost pe punctul de a produce o armă nucleară. Și a ordonat atacul asupra Iranului pentru că credea că Teheranul „mărșăluia foarte repede” spre o bombă.
„Intel -ul pe care l -am obținut și am împărtășit cu Statele Unite a fost absolut clar, a fost absolut clar că ei (iranienii) lucrau, într -un plan secret, pentru a armă uraniul”, a spus Netanyahu într -un interviu cu Fox News.
Cu toate acestea, comunitatea de informații din SUA a avut de mult timp o interpretare oarecum diferită. Americanii spun că Iranul și -a suspendat programul de arme nucleare în 2003, la scurt timp după ce SUA au invadat Irakul. În timp ce Irakul nu avea arme de distrugere în masă pe care SUA a afirmat -o, invazia unei țări vecine părea să -i zguduie Iranul, crezând că și ea ar putea face față unei incursiuni din SUA.
Directorul informațiilor naționale Tulsi Gabbard a reiterat poziția SUA în mărturie în fața Comitetului de Informații al Senatului din 25 martie.
„Comunitatea de informații) continuă să evalueze că Iranul nu construiește o armă nucleară și liderul suprem (Ayatollah Ali) Khamenei nu a autorizat programul de arme nucleare pe care l -a suspendat în 2003”, a spus Gabbard.
Cu toate acestea, președintele Trump a contrazis acum Gabbard.
„Nu -mi pasă ce a spus ea. Cred că ei (iranienii) erau foarte aproape de a -l avea”, a spus președintele reporterilor în timp ce a zburat înapoi la Washington de la Summit -ul G7 din Canada.
Deci, ce să faci din aceste revendicări concurente?
Oficialii israelieni, și, în special, Netanyahu, au avut întotdeauna tendința de a vedea noi evoluții în programul nuclear al Iranului ca mișcare către o bombă care ar amenința direct Israelul.
Oficialii de securitate națională a SUA au recunoscut de -a lungul anilor că Iranul continuă să lucreze la multe aspecte ale programului său nuclear, dar spun că Khamenei a încetat întotdeauna să autorizeze construirea unei arme nucleare.
Agenția ONU spune că îmbogățirea uraniului a crescut
Păzitorul nuclear al ONU, Agenția Internațională de Energie Atomică, spune că Iranul a acumulat acum puțin peste 400 de kilograme (aproximativ 900 de kilograme) de uraniu-235 îmbogățit la 60% puritate.
Pentru comparație, uraniul îmbogățit la 5% poate fi utilizat pentru a conduce o centrală nucleară civilă, iar 90% îmbogățirea este considerată gradul de arme.
Să treacă de la 60% la 90% îmbogățirea se poate face rapid, potrivit experților nucleari.
Dacă Iranul ar face acest lucru, ar avea suficient material pentru aproximativ 10 arme nucleare, potrivit oficialilor americani și israelieni.
Iranii ar mai trebui să facă mai multe pași suplimentari, cum ar fi transformarea uraniului în formă de gaz în metal și apoi să -l modeleze într -un design cu bombe.
Înainte de acest atac, dacă Iranul s -ar îndrepta pe această cale, ar putea produce probabil o bombă rudimentară în aproximativ șase luni, potrivit lui David Albright, președintele Institutului pentru Știință și Securitate Internațională, care monitorizează îndeaproape programul nuclear al Iranului.
Haosul conflictului actual a scăpat de multe calcule anterioare. Experții spun însă că Israelul a stabilit programul Iranului cu atacuri pe mai multe site -uri nucleare, inclusiv atacuri aeriene care au ucis cel puțin nouă oameni de știință nucleari iranieni, potrivit armatei israeliene.
„Cred că Israelul prelungește perioada în care Iranul ar trebui să facă arme nucleare, probabil în mod semnificativ”, a spus Albright.
Trump își schimbă tonul
Când Israelul și -a lansat atacurile aeriene vineri trecute, administrația Trump a susținut Israelul, iar armata americană a asistat cu sisteme de apărare aeriană pentru a se proteja împotriva grevelor de rachete iraniene. Dar pentru primele zile, Trump și echipa sa au continuat să sublinieze că SUA nu au fost implicați în atacuri împotriva Iranului.
Pe baza acestor declarații publice, s -a părut că Trump a dat inițial Israelului o „lumină galbenă” pentru a conduce operațiunea, fiind de acord să ajute Israelul să joace apărarea, dar nu ofensă.
Acum, cu Israelul care a provocat daune grele Iranului, Trump pare deschis pentru posibilitatea implicării militare directe a SUA.
Israel dorește ca SUA să facă ceva ce nu poate: dezlănțuie o bombă uriașă, plină de buncăruri, pentru a lovi cea mai importantă instalație nucleară iraniană, Fordow, care este construită în partea unui munte la puțin peste 100 de mile sud de Teheran.
Bomba americană, cunoscută sub numele de penetrator masiv de ordin, sau GBU-57, cântărește 30.000 de kilograme și este atât de grea încât un singur avion de război din SUA este configurat pentru a-l transporta, bombardierul B-2 Stealth.
SUA oferă Israelului o gamă largă de avioane americane și bombe americane, pe care Israel le angajează în prezent. Dar Israel nu are acest avion sau această bombă. Israelul a făcut această solicitare în mod repetat SUA, dar a scăzut întotdeauna.
Iranienii au ales site-ul Fordow cu cunoștința că SUA sau Israel ar putea încerca într-o zi să-l bombardeze, așa cum a făcut Israel cu facilități nucleare de la sol în Irak în 1981 și în Siria în 2007.
Fordow are „o cantitate considerabilă de 60% uraniu îmbogățit și un număr considerabil de centrifuge de gaz”, a spus Albright.
Dacă SUA atacă, nu este clar cât de multe daune ar putea provoca pe site -ul Fordow, despre care se crede că este aproape de 300 de metri sub munte.
„Unul (bombă) nu o va face”, a spus Albright. „Cred că va fi o provocare cu un cuplu. Încerci să lovești același loc de mai multe ori, iar Sockwave, speri, va prăbuși tavanul.”
