Marah Saad, ocupată Cisiordania – Tysir Odeh stă în biroul său, urmărind un grup de copii alergați și sări pe un loc de joacă, luând la începutul soarelui de primăvară. Odeh este șeful acestei mici școli, în mod normal, un internat pentru nevăzători, dar operațiunile sale obișnuite au fost suspendate în ianuarie, ca zonele asediate militare israeliene din apropiere, distrugând clădirile și forțând palestinienii care trăiesc acolo să fugă.
Acum, școala adăpostește 25 de familii – aproape 100 de persoane – care au fugit cu toate violența.
„Este un număr imens de familii pentru noi”, spune Odeh.
El spune că școala este plină, dar în fiecare zi mai mulți oameni vin să întrebe dacă există loc, iar el trebuie să -i întoarcă.
Deocamdată, familiile sunt dintr -un singur cartier: tabăra de refugiați Jenin, la aproximativ doi kilometri distanță, care este locul în care operațiunea militară extinsă a Israelului – despre care Israel spune că este pentru combatere a terorismului – a început pe 21 ianuarie. Jenin a fost un accent de atunci. Dar Odeh consideră că ar putea fi doar o chestiune de timp până când activitatea militară se va răspândi, poate chiar în satul său din apropiere, și ar putea fi, de asemenea, obligat să plece.
„Sunt îngrijorat”, spune Odeh cu un oftat profund. „Sunt foarte îngrijorat.”
Potrivit atât Națiunilor Unite, cât și guvernului israelian, peste 40.000 de palestinieni au fost strămutați de operațiunea actuală a armatei israeliene în Cisiordania ocupată, cea mai mare deplasare pe teritoriu în mai bine de 50 de ani. ONU spune că operațiunea a ucis cel puțin 55 de palestinieni, inclusiv cinci copii.
Operațiunea a fost lansată la două zile după ce încetarea focului fragil al Israelului cu Hamas în Gaza – care Israel s -a încheiat săptămâna aceasta – a intrat în vigoare în ianuarie. De atunci, operațiunea s -a răspândit în mai multe tabere de refugiați din partea de nord a Cisiordania. Miercuri, premierul Benjamin Netanyahu a avertizat că, chiar dacă războiul din Gaza continuă, există „Posibilitatea ca un alt front mai mare și mai intens să poată fi deschis” în Cisiordania.
Israelul a anunțat în februarie că va menține o prezență militară nespecificată în tabere pentru anul următor – o schimbare semnificativă a politicii, având în vedere că până în prezent, Israel nu a menținut o prezență permanentă. Palestinienii care au fugit nu li se va permite să se întoarcă acasă, a spus Israel. Acum mii de oameni au fost lăsați să găsească locuințe pe termen lung.
La Societatea Școlii Blind, bucătăria este plină de viață, deoarece femeile din familiile strămutate sunt adunate gătit. Două ghemuite peste un cuptor, coaceți pâine pline umplute cu spanac, ceapă și sumac; Un alt prăjit conopidă și fierbe orez pe aragaz.
Sana’a al-Shraim, 51 de ani, stă cu un grup de femei la o masă în mijlocul bucătăriei, bând ceai și vorbind. Ea a fugit din tabăra de refugiați Jenin împreună cu familia ei, inclusiv nepoata ei de o lună, în ianuarie, în ziua în care au intrat forțele israeliene.
„A fost atât de multă confuzie, atât de multă violență, nu am avut timp să apucăm prea mult, am alergat doar”, spune Al-Shraim.
Este recunoscătoare că au undeva liber și în siguranță pentru a rămâne, dar nu a fost niciodată deplasată până acum. „Sunt atât de stresat”, spune ea. „Mi -e dor de casa mea, mi -e dor de cartierul meu. Continuați să întreb, când putem merge acasă?”
Saeda Im în mijlocul, care stă și el la masă, spune că nu crede că cineva va pleca acasă oricând în curând.
„Israelienii vor să deplaseze oamenii acum, acesta este obiectivul lor”, spune IM Amid. „Golesc pământul”.
La sfârșitul lunii februarie, ministrul de apărare al Israelului, Israel Katz, a vizitat trupe în Cisiordania ocupată, împreună cu Netanyahu, spunându -le că Israelul își va „intensifica” operațiunea pe teritoriul și trimitând întăriri, concentrându -se în mod special pe campurile de refugiați, pe care Israel a numit -o „butucuri teroriste”.
Multe dintre tabere au fost mult timp fortăreați militanți. Dar sunt și zone urbane construite cu clădiri de apartamente, locuințe familiale, școli și spitale.
Într -o declarație, la câteva zile după vizita sa la trupe, Katz a confirmat că mai multe tabere de refugiați din zonă au fost „curățate” și a promis că Israelul va „împiedica întoarcerea rezidenților”.
„Nu ne vom întoarce la realitatea trecutului. Vom continua să ștergem taberele de refugiați”, se arată în declarație.
Liderii palestinieni se opun curățării taberelor și se tem că va duce la anexarea Israelului în părțile de nord ale Cisiordania – terenuri care a fost sub ocupație militară israeliană de zeci de ani. Curtea de top a ONU de la Haga a decis anul trecut că ocupația Israelului în Cisiordania este „ilegală” și a cerut Israelului să părăsească teritoriile ocupate.
Într -un cartier de la marginea estică a lui Jenin, de cealaltă parte a orașului din tabăra de refugiați, unde se desfășoară luptele, există încă semne de violență. La o vizită recentă a NPR, străzile au fost rupte și clădirile deteriorate de un raid militar israelian cu o săptămână înainte. Familiile și copiii au mers peste dărâmături, purtând pungi de alimente și ulcioare de apă.
Chiar pe un drum principal, Rana Abu Hatab stătea într -un mic apartament subsol împrumutat alături de soțul ei și de cinci copii. Pe podea erau pătuțuri și pături pe podea, două canapele mici în sufragerie și un dormitor în lateral.
Familia este din tabăra de refugiați Jenin, dar lăsată în timp ce drone au zburat deasupra capului și a focurilor de armă automate închise.
„Copiii erau într -adevăr speriați, în inimile lor erau multă panică”, își amintește Abu Hatab.
Doi dintre copiii ei mai mici-o fată de 10 ani și un băiat de șase ani-stau de o parte și de alta a ei pe canapea în timp ce vorbește.
„Copiii sunt în afara școlii”, spune ea, făcându -i pe amândoi. „Internetul de aici este prea slab, iar școala a fost anulată. Le lipsește din educație.”
Ea spune că fiica ei, în clasa a patra, se îngrijorează în fiecare zi că notele ei vor aluneca.
Abu Hatab spune că familia s -a întors în tabără la câteva săptămâni după ce au fugit să verifice casa lor și să apuce mai multe obiecte. A fost șocată de ceea ce au găsit.
Fiica ei mai mare, în vârstă de 21 de ani, Malak, își scoate telefonul și își scoate un videoclip despre care spune că a filmat în timp ce a trecut prin casa cu trei etaje a familiei. Structura este încă în picioare, dar abia – ferestrele au izbucnit și găuri în pereți, mobilier rupt și împrăștiat, resturi care acoperă podelele și blaturile. Sfârșitul videoclipului se ridică dintr -o fereastră spulberată pentru a arăta că multe dintre clădirile din jur au fost distruse și ele.
Armata israeliană spune că a demontat clădirile care sunt „infrastructura teroristă”.
ONU a documentat distrugerea pe scară largă în tabere din operațiune, inclusiv demolarea a zeci de clădiri, sfâșierea majorității străzilor și demolarea infrastructurii critice precum apă, canalizare și electricitate.
Toți locuitorii strămutați din Cisiordania care au vorbit cu NPR au spus că nu primesc niciun sprijin formal și se bazează pe caritate pentru supraviețuire.
Abu Hatab se sfâșie vizionând videoclipul fiicei sale.
„Lucrezi atât de mult în viața ta pentru a construi ceva și toate acestea merge într -o secundă”, spune ea.
Ea spune că familia nu are bani pentru a închiria sau a cumpăra o casă nouă – ei dețin acea casă în tabără – și nu pot sta la acest subsol pe termen lung. Ea și soțul ei nu sunt siguri ce vor face.
Dar deocamdată, principala ei preocupare este să găsească mai multe pături pentru copiii ei; E frig la subsol. Și apoi, spune ea, o vor lua doar o zi la un moment dat.
