WASHINGTON — Armata americană trimite un portavion în apele din largul Americii de Sud, a anunțat vineri Pentagonul, în cea mai recentă escaladă a puterii de foc militare într-o regiune în care administrația Trump a declanșat lovituri mai rapide în ultimele zile împotriva ambarcațiunilor pe care le acuză că transportă droguri.
Secretarul Apărării Pete Hegseth a ordonat USS Gerald R. Ford și grupului său de atac să se desfășoare în regiunea Comandamentului Sud al SUA pentru a „întări capacitatea SUA de a detecta, monitoriza și perturba actorii și activitățile ilicite care compromit siguranța și prosperitatea Statelor Unite”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, pe rețelele de socializare.
USS Ford, care are cinci distrugătoare în grupul său de atac, este acum dislocat în Marea Mediterană. Unul dintre distrugătoarele sale se află în Marea Arabiei, iar altul se află în Marea Roșie, a declarat pentru Associated Press o persoană familiarizată cu operațiunea. De vineri, portavionul se afla în portul din Croația, la Marea Adriatică.
Persoana, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre operațiuni militare sensibile, nu a spus cât timp va dura grupului de atac să ajungă în apele din largul Americii de Sud sau dacă toate cele cinci distrugătoare vor face călătoria.
Desfășurarea unui portavion va aduce resurse suplimentare majore într-o regiune care a cunoscut deja o acumulare militară americană neobișnuit de mare în Marea Caraibelor și în apele din largul Venezuelei.
Cea mai recentă desfășurare și ritmul accelerat al loviturilor americane, inclusiv cea de vineri, au generat noi speculații cu privire la cât de departe poate merge administrația Trump în operațiunile despre care spune că sunt vizate de traficul de droguri, inclusiv dacă ar putea încerca să-l răstoarne pe președintele venezuelean Nicolás Maduro. El este acuzat de narcoterorism în SUA
Mutarea a încă mii de trupe în regiune
Există deja peste 6.000 de marinari și pușcași marini pe opt nave de război în regiune. Dacă sosește întregul grup de atac USS Ford, asta ar putea aduce aproape 4.500 de marinari în plus, precum și cele nouă escadrile de avioane alocate transportatorului.
Complicarea situației este furtuna tropicală Melissa, care a fost aproape staționară în zona centrală a Caraibelor, meteorologii avertizând că s-ar putea întări în curând într-un uragan puternic.
Cu câteva ore înainte ca Parnell să anunţe vestea, Hegseth a spus că armata a efectuat cea de-a 10-a lovitură asupra unei bărci suspectate de trafic de droguri, lăsând şase oameni morţi şi ducând numărul morţilor pentru atacurile care au început la începutul lunii septembrie la cel puţin 43 de persoane.
Hegseth a spus pe rețelele de socializare că nava lovită peste noapte a fost operată de banda Tren de Aragua. A fost pentru a doua oară când administrația Trump a legat una dintre operațiunile sale de banda care își are originea într-o închisoare din Venezuela.
„Dacă sunteți un narco-terorist care face contrabandă cu droguri în emisfera noastră, vă vom trata așa cum tratăm Al-Qaeda”, a spus Hegseth în postarea sa. „Ziu sau NOAPTE, vă vom mapa rețelele, vă vom urmări oamenii, vă vom vâna și vă vom ucide.”
Grevele au crescut de la una la câteva săptămâni când au început luna trecută la trei săptămâna aceasta, ucigând în total cel puțin 43 de persoane. Două dintre cele mai recente lovituri au fost efectuate în estul Oceanului Pacific, extinzând zona în care armata a lansat atacuri și deplasându-se acolo unde o mare parte din cocaină este introdusă ilegal de la cei mai mari producători din lume, inclusiv Columbia.
Escalând tensiunile cu Columbia, administrația Trump a impus vineri sancțiuni președintelui columbian Gustavo Petro, familiei sale și unui membru al guvernului său din cauza acuzațiilor de implicare în comerțul global de droguri.
SUA se concentrează pe Venezuela și Tren de Aragua
Greva de vineri a făcut paralele cu prima anunțată de SUA luna trecută, concentrându-se pe Tren de Aragua, pe care administrația Trump l-a desemnat o organizație teroristă străină și l-a învinuit pentru că este la rădăcina violenței și traficului de droguri care afectează unele orașe.
Deși nu menționează originea celei mai recente bărci, administrația republicană spune că cel puțin patru dintre bărcile pe care le-a lovit au venit din Venezuela. Joi, armata americană a zburat cu o pereche de bombardiere grele supersonice până pe coasta Venezuelei.
Maduro susține că operațiunile din SUA sunt cel mai recent efort de a-l forța să plece din funcție.
Maduro a lăudat joi forțele de securitate și o miliție civilă pentru exercițiile de apărare de-a lungul a aproximativ 1.200 de mile de coastă, pentru a se pregăti pentru posibilitatea unui atac american.
Într-un interval de șase ore, „100% din toată coasta țării a fost acoperită în timp real, cu toate echipamentele și armele grele pentru a apăra toate coastele Venezuelei, dacă este necesar”, a spus Maduro în timpul unui eveniment guvernamental difuzat la televiziunea de stat.
Prezența armatei americane se referă mai puțin la droguri decât la trimiterea unui mesaj către țările din regiune pentru a se alinia intereselor SUA, potrivit Elizabeth Dickinson, analist principal al International Crisis Group pentru regiunea Anzilor.
„O expresie pe care o aud foarte des este „Drogurile sunt scuza”. Și toată lumea știe asta”, a spus Dickinson. „Și cred că acel mesaj este foarte clar în capitalele regionale. Așa că mesajul aici este că SUA intenționează să urmărească obiective specifice. Și vor folosi forța militară împotriva liderilor și a țărilor care nu se încadrează”.
Comparând reprimarea drogurilor cu războiul împotriva terorii
Remarcile lui Hegseth cu privire la greve au început recent să facă o comparație directă între războiul împotriva terorismului pe care l-au declarat SUA după atacurile din 11 septembrie 2001 și represiunea administrației Trump împotriva traficanților de droguri.
Președintele Trump a declarat luna aceasta cartelurile de droguri drept combatanți ilegali și a spus că SUA se află într-un „conflict armat” cu aceștia, bazându-se pe aceeași autoritate legală folosită de administrația Bush după 11 septembrie.
Când reporterii l-au întrebat joi pe Trump dacă va cere Congresului să emită o declarație de război împotriva cartelurilor, el a spus că nu acesta este planul.
„Cred că doar o să ucidem oameni care aduc droguri în țara noastră, bine? Îi vom ucide, știi? Vor fi ca morți”, a spus Trump în timpul unei mese rotunde la Casa Albă.
Parlamentarii ambelor partide politice majore și-au exprimat îngrijorarea că Trump a ordonat acțiunile militare fără a primi autorizația de la Congres sau a oferi multe detalii.
„Nu am mai văzut așa ceva până acum”, a declarat senatorul Andy Kim, DN.J., care a lucrat anterior în Pentagon și Departamentul de Stat, inclusiv ca consilier în Afganistan.
„Nu avem idee cât de departe merge asta, cum ar putea aduce acest lucru, știi, va fi cizme pe pământ? Va fi escaladatoare într-un fel în care am putea să ne vedem blocați pentru o lungă perioadă de timp?” spuse el.
Reprezentantul republican Mario Diaz-Balart din Florida, care este mult timp implicat în afaceri externe în emisferă, a spus despre abordarea lui Trump: „E timpul”.
În timp ce Trump „urăște în mod evident războiul”, el nu se teme să folosească armata americană în operațiuni țintite, a spus Diaz-Balart. „Nu aș vrea să fiu în pielea niciunuia dintre aceste narco-carteluri”.
