IERUSALIM — Vicepreședintele SUA, JD Vance, a criticat joi votul parlamentului Israelului privind anexarea Cisiordaniei, declarând că este o „insultă”. Remarca usturatoare a lui Vance a venit în momentul în care vizita sa sa încheiat joi și după ce secretarul de stat american Marco Rubio a spus că acum va călători în Israel.
Cuvintele lui Vance și diplomația intensă indică faptul că administrația președintelui american Donald Trump a avut intenția de a menține impulsul privind încetarea focului intermediat de SUA între Israel și Hamas în Gaza.
Vorbind pe asfaltul aeroportului internațional din Tel Aviv înainte de a pleca din Israel, Vance a spus că, dacă votul Knesset a fost o „cascoală politică, atunci este o cascadorie politică foarte stupidă”.
„Personal accept o insultă”, a spus Vance. „Politica administrației Trump este că Cisiordania nu va fi anexată de Israel”.
O forță intensă a SUA către pace
La începutul acestei săptămâni, Vance a anunțat deschiderea unui centru de coordonare militară civilă în sudul Israelului, unde aproximativ 200 de militari americani lucrează alături de armata israeliană și de delegații din alte țări care planifică stabilizarea și reconstrucția Gazei.
Rubio le-a spus jurnaliştilor de la Joint Base Andrews miercuri seara că intenţionează să viziteze centrul şi să numească un oficial al Serviciului Extern care să lucreze alături de comandantul militar american în Orientul Mijlociu, viceamiralul Brad Cooper.
SUA caută sprijin din partea altor aliați, în special națiunilor arabe din Golf, pentru a crea o forță internațională de stabilizare care să fie desfășurată în Gaza și să antreneze o forță palestiniană.
„Ne-ar plăcea să vedem forțe de poliție palestiniene în Gaza care nu sunt Hamas și care vor face o treabă bună, dar acestea trebuie încă instruite și echipate”, a spus el.
Rubio a criticat, de asemenea, eforturile politicienilor de extremă dreapta din parlamentul israelian, care miercuri au făcut pasul simbolic de a acorda aprobarea preliminară unui proiect de lege care ar da Israelului autoritatea de a anexa Cisiordania ocupată – o mișcare împotriva Statelor Unite.
Trump „a precizat că nu este ceva pe care să-l susținem în acest moment și credem că este un potențial amenințare pentru acordul de pace”, a spus el.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 25-24 de voturi. Nu este clar dacă proiectul de lege are sprijin pentru a câștiga majoritatea în parlamentul cu 120 de locuri, iar Netanyahu are instrumente pentru a-l amâna sau a-l înfrânge.
Vance vizitează Sfântul Mormânt
Între timp, Vance a vizitat Biserica Sfântului Mormânt, bazilica întinsă din secolul al XII-lea unde creștinii cred că Isus a fost răstignit, a murit și a înviat, în orașul vechi al Ierusalimului.
Se așteaptă apoi să se întâlnească cu ministrul apărării al Israelului, lideri militari israelieni și alți oficiali la sediul armatei din Tel Aviv.
Miercuri, Vance a încercat să atenueze îngrijorările că administrația Trump dictează condiții celui mai apropiat aliat al său din Orientul Mijlociu.
„Nu vrem în Israel un stat vasal și nu asta este Israelul. Vrem un parteneriat, vrem un aliat”, a spus Vance, vorbind alături de premierul Benjamin Netanyahu, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre dacă Israelul devine un „protectorat” al SUA.
Netanyahu, care se va întâlni și cu Rubio, și-a exprimat sentimente similare, recunoscând în același timp diferențele de opinie, în timp ce promovează acordul de încetare a focului propus de SUA.
Presa israeliană s-a referit la parada neîntreruptă a oficialilor americani care vizitează pentru a se asigura că Israelul își susține partea fragilă a încetării focului drept „Bibi-sitting”. Termenul, care folosește porecla lui Netanyahu, Bibi, se referă la o veche reclamă de campanie când Netanyahu s-a poziționat drept „Bibi-sitter” în care alegătorii puteau avea încredere cu copiii lor.
Palestinienii din Gaza au mare nevoie de îngrijiri medicale
În prima evacuare medicală de la începutul încetării focului pe 10 octombrie, șeful Organizației Mondiale a Sănătății a declarat joi că au evacuat 41 de pacienți critici și 145 de însoțitori din Fâșia Gaza.
Într-o declarație postată pe X, Tedros Adhanom Ghebreyesus a cerut națiunilor să se solidarizeze și să ajute aproximativ 15.000 de pacienți care încă așteaptă aprobarea pentru a primi îngrijiri medicale în afara Gazei.
Apelurile sale au fost repetate de un oficial al Fondului ONU pentru Populație care, miercuri, a descris „devastarea absolută” la care a fost martor în cea mai recentă călătorie în Gaza, spunând că nu există „o naștere normală în Gaza acum”.
Andrew Saberton, director executiv la UNFPA, le-a spus reporterilor cât de dificilă a devenit munca agenției din cauza lipsei de funcționare sau chiar în picioare a instituțiilor medicale.
„Nu eram pe deplin pregătit pentru ceea ce am văzut. Nu se poate. Amploarea devastării arăta ca decorul unui film distopic. Din păcate, nu este ficțiune”, a spus el.
Saberton a adăugat că femeile palestiniene nu pot avea acces la spital. „Adesea nici măcar nu au acces la un spațiu privat într-un cort. Avem povești despre femei care au născut chiar în moloz, lângă drum”, a spus el.
Audiere privind accesul jurnaliştilor în Gaza
Joi separat, Curtea Supremă a Israelului a organizat o audiere pentru a stabili dacă Fâșia Gaza ar trebui să fie deschisă presei internaționale și a acordat statului 30 de zile pentru a prezenta o nouă poziție în lumina noii situații sub încetarea focului.
Israelul a blocat intrarea reporterilor în Gaza de la izbucnirea războiului pe 7 octombrie 2023.
Foreign Press Association, care reprezintă zeci de organizații internaționale de știri, inclusiv The Associated Press, a cerut instanței să ordone guvernului să deschidă granița.
Într-o declarație după decizia de joi, FPA și-a exprimat „dezamăgirea” și a numit „inacceptabilă” poziția guvernului israelian de a refuza accesul jurnaliştilor.
Instanța a respins o cerere din partea FPA la începutul războiului, din cauza obiecțiilor guvernului din motive de securitate. Grupul a depus o a doua cerere de acces în septembrie 2024. Guvernul a amânat în mod repetat cazul.
Jurnaliştii palestinieni au reflectat războiul de doi ani pentru presa internaţională. Dar, ca toți palestinienii, ei au fost supuși unor restricții dure privind circulația și lipsei de alimente, strămutați în mod repetat și operați în mare pericol. Aproximativ 200 de jurnalişti palestinieni au fost ucişi de focul israelian, potrivit Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor.
„Este timpul ca Israelul să ridice închiderea și să ne lase să ne facem munca alături de colegii noștri palestinieni”, a declarat Tania Kraemer, președintele FPA.
