Voci din noile linii de pâine din Siria: Cine așteaptă? Și de ce?

//

Andreea Popescu

Voci din noile linii de pâine din Siria: Cine așteaptă? Și de ce?

DAMASC, Siria – Există rânduri separate pentru bărbați și femei în afara unei brutării din Damasc – nu este politicos în acest oraș ca bărbații și femeile să se zdrobească unul împotriva celuilalt. Și sunt atât de mulți oameni aici, care așteaptă pâine, încât s-au despărțit în cozi separate de gen.

Așteptarea este lungă, iar pâinea pe care speră să o cumpere costă de zece ori mai mult decât în ​​urmă cu câteva săptămâni – de la 400 de lire siriene la 4.000 de lire siriene pentru o duzină de bucăți de pâine plată de mărimea unei farfurii. Noul preț este echivalentul a 31 de cenți.

Rahaf, 35 de ani, mamă a opt copii, spune că abia trece. „Sunt în viață doar pentru că nu sunt mort”, spune ea.

La fel ca mulți alți sirieni intervievați de NPR pentru această poveste, ea și-a dat doar prenumele. Alții au cerut să nu fie numiți deloc. Asta pentru că erau îngrijorați că vorbirea despre criza pâinii le-ar putea pune în necazuri cu guvernul interimar.

Scena brutăriei, post-Assad

Au existat astfel de scene în cele 69 de brutării din capitala Siriei de când rebelii au răsturnat regimul Assad și au format un nou guvern interimar la începutul lunii decembrie.

„Suntem într-o perioadă de haos”, spune Joshua Landisun specialist în Siria, co-director al Centrului pentru Studii din Orientul Mijlociu de la Universitatea din Oklahoma. Pâinea este sensibilă din punct de vedere politic în Siria, așa cum este în Orientul Mijlociu, unde prețul și disponibilitatea ei au declanșat proteste în trecut.

Vechiul regim al Assad din Siria a subvenționat puternic pâinea, spune Landis. Dar adesea nu a fost disponibil – unul dintre motivele pentru care Assad a fost răsturnat – împreună cu soldații care își abandonau posturile și slăbirea aliaților lor Hezbollah și Rusia.

Landis spune că dacă acest nou regim nu poate rezolva criza pâinii, va deveni în curând o criză politică, precum și o criză a foametei. „Ne este foarte greu să înțelegem nivelul de nevoie. Marea majoritate a sirienilor”, spune Landis, „abia subzistează”. Cu doar câteva luni în urmă, ONU a raportat că 90% dintre sirieni trăiau sub pragul sărăciei.

Vânzarea ilegală a pâinii se adaugă la frustrări. Mohammad Siyadeh, de la Ministerul Aprovizionării, care supraveghează achiziția de făină, spune că vechiul preț subvenționat de 400 de lire siriene, sau 3 cenți, pentru 12 bucăți de pâine, a încurajat brutăriile să vândă pâine pe piața neagră pentru un profit abrupt.

„Am găsit multă corupție”, spune Siyadeh. El spune că prin creșterea prețului la 4.000 de lire, brutăriile sunt mai puțin probabil să vândă pe piața neagră. Noul preț, spune el, împiedică scurgerea a 765.000 de tone de făină pe piața privată în fiecare zi.

Chiar și cu creșterea prețurilor, el spune că ministerul încă subvenționează pâinea, despre care, spune el, ar costa altfel 12.000 de lire siriene, sau 92 de cenți, pentru o duzină de bucăți. Majoritatea sirienilor trăiesc cu mai puțin de 2 dolari pe zi.

Siyadeh recunoaște că aceste prețuri mai mari au cauzat dificultăți. Pe 6 ianuarie, guvernul a anunțat că salariile din sectorul public vor fi mărite de patru ori, ceea ce speră că va ușura condițiile pentru multe familii.

Piața neagră a pâinii persistă

Dar unele brutării încă vând pâine pe piața neagră, a spus un muncitor de brutărie pentru NPR.

„Subvențiile pe care guvernul le oferă nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile”, a spus un muncitor de brutărie. „Dacă nu vindem privat, am avea o pierdere în fiecare zi”. Și pot percepe prețuri mai mari acestor cumpărători de pe piața neagră (care vând apoi pâinea la prețuri și mai mari).

Într-o zi de ianuarie, NPR a văzut zeci de oameni într-o linie de pâine – concurând cu mașini care ar încetini pe măsură ce se apropiau de tejgheaua ferestrei, care are vedere la un trotuar. Brutarii au predat în grabă pungi de plastic care păreau să conțină zeci de bucăți de pâine, probabil pentru a fi vândute pe piața neagră. Fiecare dintre aceste schimburi – au fost cel puțin o jumătate de duzină în ora în care a fost acolo NPR – a încetinit capacitatea brutarilor de a deservi liniile de oameni, ducând la așteptări mai lungi pentru prepararea pâinii.

„Subvențiile pe care guvernul le oferă nu sunt suficiente pentru a acoperi costurile”, a spus un muncitor de brutărie. „Dacă nu vindem în mod privat, am avea o pierdere în fiecare zi”.

Și nu doar cumpărătorii care fac autoturisme fac parte din scena pieței negre. Sirienii săraci împachetează liniile, cumpără cât mai multă pâine, apoi o revând pe marginea drumurilor. Guvernul tolerează aceste vânzări, spune Siyadeh, pentru că sunt una dintre puținele modalități de încredere prin care săracii sirieni pot câștiga bani. „Trebuie să vând pâine pentru a-mi hrăni copiii cu pâine”, spune Khalaf, în vârstă de 65 de ani, care vindea două duzini de pâine plată pe marginea drumului.

Un client de pe piața neagră este o mamă singură, în vârstă de 33 de ani, a trei copii, care tocmai cumpărase o duzină de piese de la un vânzător de pe marginea drumului la o marjă de 16 cenți – plătind 47 de cenți în total. Ea spune NPR că are copii acasă și că nu poate pierde timpul stând la coadă. Chiar și așa, împrumuta bani pentru mâncare. „Vecinii mă ajută, înțeleg situația mea”.

În ciuda noilor prețuri mai mari la pâine, ea spune că actualul guvern este mai bun decât regimul Assad, care și-a reținut soțul – pentru a nu se mai întoarce niciodată. „Acea libertate este mai importantă decât pâinea”, spune ea.

Scăderea de făină

Dar există o problemă mult mai serioasă care se profilează la orizont. Siyadeh, de la Ministerul Aprovizionării, spune că țara are doar o rezervă de făină pentru cinci luni în depozit. Asta este.

Rusia, un aliat apropiat al fostului regim al Assad, obișnuia să furnizeze făina Siriei. Dar Rusia a oprit aceste livrări după ce noul guvern a preluat puterea, aparent peste preocupări despre plata.

O țară a oferit ajutor: Ucraina — un altul dintre marii producători de grâu din lume, care respinge o invazie rusă a teritoriului său. Într-o vizită în decembrie la Damasc, ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha a anunțat un cadou de 500 de tone de făină și a spus că țara sa este gata să ofere mai mult.

Siyadeh spune că țara sa ar dori să cumpere făină din Ucraina, dar există o problemă. „Sancțiunile asupra Siriei”, spune el. „Sunt cea mai mare problemă cu care ne confruntăm în ceea ce privește importul de grâu”.

Sancțiunile americane și europene au fost în mare măsură impuse pentru a pedepsi fostul regim al Assad pentru represiunea violentă împotriva sirienilor. Ele au rămas în vigoare chiar și după ce rebelii au răsturnat regimul Assad și au împiedicat în mare măsură guvernul sirian să folosească sistemul bancar internațional, care este crucial pentru achiziționarea de importuri precum făina.

Pe luni, Departamentul de Stat al SUA a anunţat ar face mai ușor pentru a cumpăra noul guvern ajutor umanitar dar a menținut sancțiunile în vigoare. Dar „până acum, nu am văzut niciun impact”, spune Siyadeh despre acele reguli simplificate privind achizițiile internaționale.

Sancțiunile au fost o problemă de profundă frustrare pentru noul guvern. „Nu ne împovărați cu deciziile de care sunteți fixat, care sporesc suferința poporului sirian”, a declarat noul conducător al Siriei, Ahmad al-Sharaa, la un canal de știri saudit la sfârșitul lunii decembrie. Prin decizii, Sharaa se referea la utilizarea sancțiunilor de către Occident.

În afara brutăriilor, unii sirieni spun că răbdarea le este deja slabă. În timp ce eu și colegul meu din NPR mergem pe o singură limită, un profesor de școală pensionar mă oprește. „Aștept aici de două ore”, spune el. „Până când? Acest nou regim ne-a spus că aduce libertate”, spune el, clătinând din cap. — Dar nu putem cumpăra pâine.